Ce mă reprezintă: Creștin-Democrația
Când încercăm să definim creștin-democrația, ar trebui să vorbim mai întâi despre libertatea, drepturile și demnitatea persoanei umane, care sunt temeiul acestei orientări sau ideologii politice.
Omul este cineva, nu doar ceva, și de aceea el are o valoare inegalabilă. Însă persoana umană – bărbat și femeie, având aceleași drepturi, libertate și demnitate –, indiferent de stadiul dezvoltării sale, trăiește și se devoltă doar în relația cu ceilalți, începând cu familia, apoi cu prietenii, colegii și cu întreaga societate.
De aceea, o societate dreaptă trebuie să respecte drepturile persoanei umane și să contribuie ca toți oamenii să ducă o viață demnă, pentru că omul nu este un mijloc economic sau politic, ci este un scop în sine însuși.
Desigur, din punct de vedere istoric, doctrina creștin-democrată s-a dezvoltat în secolul trecut ca reacție politică la adresa atacurilor împotriva Bisericii și a creștinismului, în general. Așadar, creștin-democrația își are rădăcinile în morala creștină și în doctrina socială a Bisericii, punând accent pe această componentă socială.
Evidențiez faptul că această orientare politică, după cum îi spune și numele, nu și-a propus intervenția bisericii în stat și nici viceversa. Nu vorbim despre instaurarea teocrației, ci dimpotrivă!
Democrația creștină nu este nici o ideologie de stânga și nici de dreapta. Ea se poziționează cumva în centrul spectrului politic, între socialism și liberalism, având printre principii: binele comun, solidaritatea și subsidiaritatea.
Totuși, această orientare politică susține iniţiativa individuală și capitalul privat, spre exemplu, deci împărtășește și principii considerate a fi de dreapta. Creștin-democrația vede familia – prima și cea mai importantă comunitate naturală – ca fiind fundamentul societății. Din punct de vedere economic, creștin-democrația susține participarea tuturor oamenilor în ceea ce se numește progresul economic, dar se opune ferm exploatării muncii umane și profitului injust. Omul nu este un factor economic, ci este cineva a cărei natură și demnitate nu pot fi reduse la simple tabele de calcul financiar-economic.
Fondatorii Europei unite – Konrad Adenauer, Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Jean Monnet etc. –, ei înșiși creștini practicanți, marcați de ororile războaielor mondiale, au imprimat Comunităților Europene care au precedat Uniunea Europeană acest caracter creștin-democrat. Europa anilor de după cel de-Al II-lea Război Mondial este datoare democrației creștine pentru soluțiile oferite în cooperarea transnațională. Luigi Sturzo, preot și om politic italian, afirma că democrat-creştinii prețuiesc trinomul democraţiei moderne: libertatea care să nu fie libertinaj, egalitatea care să nu devină nivelare prin suprimarea altor clase, în dictatura proletariatului, şi fraternitatea care să suplinească deficienţele umane prin iubirea aproapelui, elevată şi exaltată prin iubirea lui Dumnezeu.
Așadar, ideologia care mă reprezintă este una care respectă omul în integralitatea sa și care urmărește o dezvoltare prosperă atât din punct de vedere social, cât și din economic pentru societatea noastră.